Intervenții nutriționale în gastrită

Termenul gastrită a fost folosit pentru prima dată în 1728 de către un medic german pentru a descrie inflamația mucoasei stomacului. În trecut nu era considerată o boală, până când acestea s-au schimbat odată cu descoperirea Helicobacter pylori de către Robin Warren și Barry Marshall în 1982 care au dus la identificarea, descrierea și clasificarea unor mai multe tipuri de gastrite

La nivel global, gastrita afectează 50% din populație

Investigații recomandate:

• Testarea pentru Helicobacter pylori, se poate face noninvaziv din sânge (Anticorpi antiHelicobacter pylori), din fecale (Antigen fecal), prin test de respirație sau invaziv în momentul endoscopiei digestive prin prelevare de țesut (biopsie)
• Endoscopie digestivă superioară (gastroscopie)
• Teste de hemoragii oculte în fecale
• Analize de laborator - pentru a depista anemia feriprivă sau megaloblastică

Clasificarea gastritei

• Gastrita acută: include inflamația mucoasei stomacului, este mai simptomatică decât gastrita cronică și poate include complicații grave precum hemoragiile sau eroziunea la nivelul mucoasei gastrice
• Cea mai frecventă cauză a gastritei acute este suprasolicitarea cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofenul)
• Gastrita cronică: reprezintă mucoasa stomacală inflamată în mod repetat sau pentru o perioadă lungă de timp, poate fi cauzată de infecția cu Helicobacter pylori
• Gastrita atrofică: este o entitate fiziopatologică caracterizată prin inflamaţia cronică a mucoasei gastrice, cu pierderea celulelor glandulare gastrice, care sunt înlocuite de epiteliu de tip intestinal, de glande de tip piloric şi de ţesut fibros, este asociată și cu infecţia Helicobacter pylori
• Diagnosticul este pus în urma evaluării imagistice, prin endoscopie digestivă superioară și se poate observa o inflamaţie care cuprinde tot stomacul (pangastrită) sau doar un anumit segment (gastrită antrală)
• O metodă utilă în diagnosticul gastritei, fără efectuarea endoscopiei digestive superioare este testarea pentru infecţia cu Helicobacter pylori, fiind cea mai frecventă cauză a acestei afecţiuni

Prin endoscopie se pot preleva şi biopsii din leziuni cu aspect echivoc

Principalii factori de risc:

• Infecția cu Helicobacter pylori
• Administrarea de antiinflamatoare pe o perioadă lungă de timp
• Fumatul
• Stresul pe termen lung
• Obezitatea și supraponderea
• Anumite tipuri de alimente: alimente cu conținut mare în lipide, produsele care conțin zahăr dar și alimentele picante
• Consumul de alcool în cantități mari

Alți factori de risc

• Poate să apară la orice vârstă, dar mai predispuse sunt persoanele de peste 60 de ani
• O altă cauză, mai puțin frecventă, a gastritei îl reprezință refluxul biliar în stomac

Simptomele gastritei acute includ următoarele:

• Dureri de stomac
• Senzație de plenitudine
• Pirozis (arsură)
• Greață și uneori vărsături
• Lipsa poftei de mâncare
• Persoanele cu gastrită cronică au adesea simptome ușoare sau nu prezintă simptome, dar pot avea simptome asemănătoare celor asociate cu gastrită acută

Pe lângă tratamentul medicamentos se recomandă o alimentație ce conține:

• Fructe fierte în compoturi, fără zahăr adăugat sau crude (mere, caise, banane)
• Legume proaspete sau preparate termic
• Alimentele fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi
• Cerealele integrale - pâine, cereale, pastele și orezul brun
• Carne de pasăre (pui și curcan), pește
• Leguminoase - fasole
• Ouă
• Oleaginoase - nuci

De evitat:

• Alimentele picante sau cu conținut ridicat de grăsimi

Alimente care pot agrava simptomele gastritei:

• Băuturile fierbinți sau foarte reci
• Băuturile acidulate
• Băuturile ce conțin cafeină
• Cafeaua
• Menta
• Ceai verde și negru
• Sucuri de citrice
• Fructe - citrice
• Unele legume (roșiile, ardeiul iute)
• Băuturi care conțin alcool

Alte recomadări în gastrită:

• Respectarea celor 3 mese principale
• Cantitățile mici de alimente, deoarece cantitățile mari pot conduce la o stimulare exagerată a secreției de acid clorhidric
• Sa nu se mănânce în ritm rapid
• Scăderea greutății, dacă este necesar
• Se evită activitatea fizică intensă, deoarece efortul fizic stimulează secreția de acid clorhidric
• Evitarea medicamentelor antiinflamatoare
• Renunțarea la fumat
• Evitarea stresului

Probioticele în gastrita cronică provocată de Helicobacter pylori: se recomandă atât consumul iaurtului cât și suplimente cu probiotice, deoarece probioticele amelioarează iritația mucoasei gastrice și reduce riscul apariției altor patologii gastrointenstinale

Probioticele au un răspuns benefic la tratamentul cu antibiotice, crește rata de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori și diminuează efectele secundare asociate tratamentului